INSTITUTUL  DE  SPEOLOGIE
AL  UNIVERSITĂŢII  DIN  CLUJ
(ÎNFIINŢAT PRIN LEGE LA 1 MAI 1920)

 

PROIECTUL DE  LEGE
prezentat la Senat în sesiunea ordinară (prelungită)
1919-1920
___
EXPUNERE DE MOTIVE1

 

Organizându-se Universitatea română din Cluj, Consiliul dirigent a avut în vedere nu numai de a corespunde nevoilor actuale ale învăţământului, ci de a crea totodată şi un însemnat centru cultural european; un centru care să atragă pe oamenii de ştiinţă din toată lumea şi care să poată lua partea la lucrările ştiinţifice mondiale.
Un asemenea centru nu se poate crea decât înfiinţându-se o serie de institute care, în afară de nevoile curente ale învăţământului, să urmărească problemele mari ştiinţifice, să organizeze explorări şi cercetări, să facă publicaţiuni şi să dea directive cercetărilor specialiştilor din toate ţările.
Una din aceste ramuri de activitatea ştiinţifică mondială este speologia, adică ştiinţa care se ocupă cu studiul vieţii şi al condiţiilor în care se manifestă ea în domeniul subteran, în capul căreia stă astăzi un învăţat român, dl dr. Emil Racoviţă, până acum ataşat Sorbonei în calitate de subdirector al staţiunii bio-oceanografice de la Banyuls-sur-Mer.
Prin studiile şi cercetările sale asupra faunei, florei şi condiţiilor de viaţă din grotele subterane, dl dr. Emil Racoviţă a ajuns a crea o ramura de ştiinţă cu totul nouă, menită a aduce cele mai mari servicii cercetărilor biologice.
Această nouă ştiinţă, pe lângă că prin descoperirile ei ne îmbogăţeşte cunoştinţele asupra formelor animale şi vegetale care populează astăzi faţa Pământului şi asupra distribuţiunii lor geografice, ea ne dă totodată putinţa să urmărim modul cum s-a putut adapta viaţa la un mediu de trai cu totul particular –mediul subteran – şi cum a evoluat ea pe Pământ în timp şi spaţiu; căci descoperirile făcute ne arată că în grote s-au conservat în viaţă – ca adevărate relicte – forme animale şi vegetale care au dispărut de pe faţa Pământului din cele mai vechi epoci geologice.
Pe de altă parte, prin studiul geofizic al grotelor dobândim o serie de cunoştinţe cu privire la straturile de apă subterane etc., care pot avea o foarte mare însemnătate şi asupra rezolvării multor chestiuni practice.
Importanţa noii ştiinţe este dar, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi practic, cu mult mai mare decât ar părea la prima vedere.
Dl dr. Emil Racoviţă este sprijinit în cercetările sale de un mare număr de colaboratori, răspândiţi în toate ţările lumii, care explorează şi studiază grotele pe toată suprafaţa globului, adună material şi publică rezultatele cercetărilor. Tot materialul adunat de ei se concentrează la laboratorul dlui dr. Emil Racoviţă, care dispune acum de o colecţiune de peste 20.000 exemplare, iar studiile făcute se publică în revista „Biospeologica”, care apare sub direcţia sa la Paris, ca anexă a celei mai cunoscute reviste zoologice franceze, „Archives de Zoologie expérimentale et générale”.
Astfel, centrul mondial al cercetărilor speologice este astăzi laboratorul dlui Racoviţă, pe care d-sa îl va muta de acum înainte, împreună cu colecţiile, biblioteca, revistele etc., la noul său institut de la Universitatea din Cluj.
Clujul, fiind situat în mijlocul unei regiuni muntoase, foarte bogate în grote încă neexplorate, este aşadar totodată indicat şi de la natură pentru a fi sediul unui asemenea institut de importanţă mondială şi centrul directiv al unor cercetări menite a aduce atât de mari servicii ştiinţei universale.
Prin aprobarea prezentului proiect de lege, veţi înzestra deci Universitatea din Cluj cu un institut ştiinţific de mare importanţă, condus de un învăţat român de o reputaţie universală, şi-i veţi da putinţa să devină un centru de cultură cu care poporul român să se poată făli şi să dea dovadă că e conştient de menirea culturală ce are a o îndeplini spre binele întregii omeniri.
Faţă de cele arătate mai sus, am întocmit alăturatul proiect de lege pentru crearea unui institut de speologie pe lângă Universitatea din Cluj, pe care am onoare a-l supune deliberărilor şi aprobării d-voastre.
Ministrul cultelor şi instrucţiunii, I. Borcea.
L  E  G  E
privitoare la crearea unui Institut de Speologie la Universitatea din Cluj
Art. 1. – Pe lângă Universitatea din Cluj, şi făcând parte integrantă din ea, se înfiinţează un institut de speologie având ca scop: studiul general al domeniului subteran şi facerea de cercetări ştiinţifice şi aplicate în această ramură a ştiinţelor naturale.
Art. 2. – Direcţiunea acestui institut este încredinţată dlui dr. Emil Racoviţă, care va avea rangul, drepturile şi atribuţiunile unui profesor universitar. D-sa va organiza şi instala institutul, va propune numirea personalului ştiinţific şi administrativ şi va alcătui bugetele anuale de personal şi material. De asemenea, va alcătui programul de studii, cercetări şi explorări şi va conduce punerea sa în aplicare.
Art. 3. – Exploatarea sub orice formă a grotelor nu se va putea face ori continua, de la punerea în aplicare a acestei legi, decât cu avizul Institutului de Speologie.
Art. 4. – Contractul aci anexat, încheiat între şeful Resortului de culte şi instrucţiune publică din Cluj şi dl dr. Emil Racoviţă, împrotocolat la Resortul cultelor şi instrucţiunii publice sun No. 23.566/919 şi aprobat de Consiliul dirigent al Transilvaniei în şedinţa sa din 17 Decembrie 1919, face parte integrantă din prezenta lege şi are putere obligatorie pentru ambele părţi contractante.
Orice dispoziţiune contrarie, întrucât priveşte aplicarea acestui contract, rămâne neaplicabilă.
Ministrul cultelor şi instrucţiunii, I Borcea
_____
Această lege, dimpreună cu contractul la dânsa anexat, s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 26 Februarie anul 1920, şi s-a adoptata cu majoritate de una sută optzeci şi opt voturi, contra cinci.
Preşedinte, N. Iorga
(L. S. A. D.)
Secretar, Teodosie Bârcă

 

No. 23.566/919
Cluj, 18 Decembrie 1919
CONTRACT
încheiat între dr. Valeriu Branişte, şeful Resortului de culte şi instrucţiune publică, locuitor în Cluj, şi între dr. Emil Racoviţă, profesor universitar, locuitor în Paris, referitor la crearea Institutului de Speologie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj.

 

1. Dr. Valeriu Branişte declară că, la propunerea Resortului de culte şi instrucţiune publică, Consiliul dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, în şedinţa sa din 17 Decembrie 1919, a hotărât să creeze, ca serviciu independent al Facultăţii de Ştiinţe la Universitatea din Cluj, un institut de speologie căruia să-i dea caracterul unui institut de cercetări de ştiinţă pură şi aplicată, cu observarea că nici institutul, nici personalul nu vor avea rolul şi obligaţiunile celorlalte servicii destinate învăţământului clasic şi preparării licenţelor în ştiinţe. Declară că Consiliul dirigent primeşte în întregime condiţiunile puse de profesorul universitar dr. Emil Racoviţă, cuprinse în memoriul împrotocolat la Resortul cultelor şi instrucţiunii publice sub No. 23.566/919 şi alăturat la acest contract, asigurând prin buget sumele necesare atât cu privire la fondarea şi susţinerea institutului, cât şi referitor la retribuţiunea personalului, care se va angaja în condiţiunile specificate în memoriu (sub punctul 2 şi 3 lit. A).
În şedinţa din 17 Decembrie 1919, Consiliul dirigent a votat ca fond permanent de înfiinţare 100.000 lei, două fonduri extraordinare de instalaţiuni, unul de 100.000 lei şi altul de 100.000 franci, şi un credit anual de 50.000 lei.
Angajează pe viaţă ca director al Institutului de Speologie pe profesorul universitar dr. Emil Racoviţă, precum şi personalul institutului în condiţiunile cuprinse în memoriu.
Însărcinează totodată pe dl dr. Emil Racoviţă să prezinte această hotărâre a Consiliului dirigent spre aprobare atât dlui ministru-preşedinte dr. Alexandru Vaida-Voevod, cât şi dlui ministru de culte Ioan Borcea din Bucureşti.
2. Dr. Emil Racoviţă, profesor universitar, locuitor la Paris, primeşte postul de director al Institutului de Speologie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj şi se angajează să îndeplinească toate condiţiunile şi lucrările arătate în memoriul alăturat şi în contractul de faţă.
Acest contract, împreună cu memoriul alăturat, se redactează în două exemplare, dintre care unul se păstrează la Resortul de culte şi instrucţiune publică, iar celălalt se predă profesorului universitar dr. Emil Racoviţă.
Cluj, la 18 Decembrie 1919
Emil G. Racoviţă                              Şeful Resortului de culte şi instrucţiune publică,
Dr. Valeriu Branişte
(L. S.)
Dr. Alexandru Vaida-Voevod
_____
Acest contract, dimpreună cu legea, s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 26 Februarie 1920, şi s-a adoptat cu majoritate de una sută şaptezeci şi opt voturi, contra cinci.
Preşedinte, N. Iorga
(L. S. A. D.)
MEMORIU

 

Domnule şef de Resort,
În Septembrie 1919 aţi binevoit a mă invita a face parte din corpul profesoral al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj şi aţi rezumat astfel această propunere:
„Comisiunea universitară a fost de opinie că pentru d-voastră să se creeze la Facultatea de Ştiinţe din Cluj catedra pe care d-voastră o veţi socoti mai potrivită şi la care nu aţi avea îndatoriri de profesor în înţelesul obişnuit al cuvântului, ci de îndrumător pentru cercetări ştiinţifice”.
Din corespondenţa ce am avut-o cu d-voastră mai rezultă că înaltul Consiliu dirigent dorea ca Facultatea de Ştiinţe să aibă un institut biologic înzestrat cu o specialitate capabilă de a atrage atenţia şi interesul învăţaţilor străini, specialitate menită să înlocuiască pe acea ce poseda Institutul de Zoologie al universităţii maghiare. Cu alte cuvinte, Consiliul dorea să creeze pe lângă Universitatea din Cluj un centru de atracţie pentru studenţii şi savanţii străini.
Am onoare, dle. şef de Resort, să că expun în rândurile ce urmează un proiect de organizare a unui institut specializat, institut care – după cum cred – va răspunde prin organizarea sa dorinţei Consiliului dirigent şi care îşi va putea manifesta activitatea în toată libertatea, graţie binevoitoarei propuneri ce mi-aţi făcut.
PROIECT
pentru crearea unui institut de speologie la Facultatea de Ştiinţe din Cluj

 

Propun să se creeze în Universitatea din Cluj, ca serviciu independent al Facultăţii de Ştiinţe, un institut de speologie căruia să i se dea caracterul şi organizarea unui institut de cercetări de ştiinţă pură şi aplicată. Nici institutul, nici personalul nu vor avea rolul şi obligaţiunile celorlalte servicii destinate învăţământului şi preparării licenţelor în ştiinţe.
A. De ce un institut de cercetări ştiinţifice cu acest caracter special?
Când s-au creat în ţările occidentale facultăţile de ştiinţe, li s-a dat un rol didactic pur. Cercetările ştiinţifice se făceau aiurea. Cu timpul, însă, s-au creat laboratorii de învăţământ şi profesorii au putut lucra şi în sensul cercetărilor ştiinţifice. Paralel cu dezvoltarea ştiinţelor, a crescut şi rolul social şi importanţa economică a cercetărilor ştiinţifice. Astăzi, necesitatea de a face cercetări de ştiinţă pură a devenit atât de imperioasă, încât activitatea laboratoarelor anexate catedrelor didactice devine cu totul insuficientă. Guvernele ţărilor apusene (Franţa, Statele Unite, Anglia, Germania) au fost deci silite să organizeze institute dedicate numai cercetărilor ştiinţifice.
Am onoare să vă propun ca şi în România Mare, pe lângă Universitatea din Cluj să se creeze un prim institut de acest soi, institut care desigur va fi antemergătorul numeroaselor institute similare ce se vor crea într-un viitor apropiat pentru binele şi propăşirea neamului nostru.
Conducerea unui asemenea institut e funcţia ce convine mai bine aptitudinilor şi specializării mele; am exercitat funcţii analoage în Franţa şi mă simt competent mai ales în organizarea expediţiunilor terestre şi marine, în diriguirea şi organizarea institutelor de cercetări. Profesor în învăţământul clasic al zoologiei n-am fost niciodată.
B. De ce un institut de speologie?
Pentru că, în realitate, acest institut există deja; l-am creat acum 15 ani, cu ajutorul elevului şi tovarăşului meu de exploraţii, dr. Jeannel, şi al altor mulţi colaboratori. Scopul primitiv al întreprinderii a fost găsirea unui material favorabil pentru experimentări în vederea soluţionării câtorva chestiuni de zoologie generală. Astăzi, modesta întreprindere primitivă, graţie concursului dat de numeroşi savanţi, a devenit o organizaţie atât de întinsă, încât merită numele de institut şi scopul său a devenit mai ambiţios; e vorba de a scrie o istorie naturală a întregului domeniu subteran.
În adevăr, întreprinderea noastră, ce-şi publică lucrările sub numele comun de „Biospeologica”, numără 40 de colaboratori zoologi, botanişti şi exploratori, aleşi din toate naţiunile; ea posedă o colecţie unică în soiul ei de mai bine de 20.000 de numere; ea se foloseşte de o bibliotecă specială de separate şi publicaţia sa „Biospeologica” numără actualmente 41 fascicule, reunite în 4 volume de câte 1.000 pagini şi mai multe sute de planşe.
Propun deci să transportăm la Cluj acest institut, ce nu e o făgăduinţă a viitorului, ci o organizaţie veche, cu rezultate vădite; îl vom instala cu toată zestrea lui într-o aripă a clădirii ce conţinea Institutul zoologic al universităţii maghiare.
Un institut astfel constituit corespunde – sunt convins – nu numai dorinţelor Consiliului dirigent, dar chiar şi intereselor didactice ale Facultăţii de Ştiinţe.
„Biospeologica” este o întreprindere de colaboraţie internaţională, prin urmare a atras deja, şi va atrage cu atât mai mut de acum înainte, interesul învăţaţilor străini. Institutul din Cluj, în care se va instala, va fi centrul de atracţie internaţional pe care îl cere Consiliul dirigent.
Institutul de Speologie din Cluj va fi unicul institut de această specialitate; toţi savanţii şi toţi studenţii care doresc să se ocupe cu chestiuni speologice vor fi siliţi să vină la Cluj sau cel puţin vor simiţi nevoia de a avea raporturi cu acest institut.
Speologia, fiind un studiu de istorie naturală sintetică, posedă şi o valoarea educativă foarte mare pentru studenţimea noastră. Speologia se serveşte de rezultatele tuturor disciplinelor în care s-a fragmentat istoria naturală. Prin urmare, elevii nu sunt specializaţi de la început; ei capătă vederi mai largi şi noţiunea relaţiilor între ştiinţe. Ei vor pute citi în cartea naturii fraze întregi, iar nu numai cuvinte răzleţe.
Pe de altă parte, speologia e cu totul la locul ei în Cluj, căci acest oraş e situat în mijlocul unei regiuni muntoase, cu peşteri multe, în care s-a descoperit deja o faună interesantă.
Cred, dle şef de Resort, că din cele expuse mai sus, şi care nu sunt decât rezumatul condensat al lungilor convorbiri ce am avut împreună, reiese legitimitatea propunerii mele. Îmi rămâne acum de expus cum văd eu organizarea Institutului de Speologie.
I
Institutul de Speologie va avea rangul administrativ şi drepturile celorlalte institute ale Facultăţii de Ştiinţe din Cluj.
El va fi aşezat în localul Institutului de Zoologie. Prin urmare, în clădirea fostului institut de zoologie maghiar vor fi instalate două institute cu totul independente unul de altul: Institutul de Speologie şi cel de Zoologie. Un regulament interior va fi prezentat de cei doi directori spre aprobare atât Consiliului Facultăţii, cât şi Senatului universitar. Regulamentul va regla între altele şi raporturile ce aceste două institute trebuie să aibă între ele.
II
Personalul de fundaţiune a institutului va fi următorul:
1. Un director, cu titlul, rangul şi toate prerogativele unui profesor universitar titular.
2. Un subdirector, cu titlul, rangul şi toate prerogativele unui profesor universitar titular.
3. Un adjunct, cu titlul, rangul şi toate prerogativele unui conferenţiar, însărcinat şi cu lucrări practice.
4-6. Trei asistenţi, români sau străini, dar temporari, numiţi pe trei ani. Direcţiunea va avea dreptul să-i prelungească pe unul sau mai mulţi ani.
7. Un secretar-bibliotecar, posedând cel puţin franceza ca limbă străină.
8. Un desinator-fotograf.
9. Un preparator entomolog.
10. Un şef de echipă speologică.
11-13. Trei servitori.
Acest personal de fundaţiune va putea fi completat după trebuinţă cu aprobarea autorităţilor competente.
Obligaţiunile personalului superior vor fi următoarele:
a) Exploraţiunea cât mai activă a regiunilor calcaroase grotifere, naţionale şi străine.
b) Recoltarea materialului biologic şi studiul acestui material cu ajutorul colaboratorilor români şi străini.
c) Publicarea rezultatelor definitive în seria „Biospeologica”, publicaţiune care îşi va avea sediul redacţiunii la Cluj, dar care îşi va continua relaţiile vechi cu revista „Archives de Zoologie expérimentale et générale”, relaţiuni care vor fi reglementate printr-un contract.
d) A face câte 30 de lecţiuni magistrale, conferinţe teoretice sau practice sau excursiuni ştiinţifice pe an. Aceste prelegeri vor fi publice, libere, adică neobligatorii pentru studenţi şi, prin urmare, fără sancţiuni academice. Subiectul lor va fi luat din cercetările personale ale profesorilor, din biologie, zoologie generală şi istoria naturală sintetică. Direcţiunea va avea dreptul să limiteze numărul auditorilor după trebuinţă. Cursurile vor fi anunţate prin afişe cu cel puţin două luni înainte.
(În străinătate, obligaţia de a face cursuri nu se impune personalului institutelor de cercetări; dacă propun această obligaţie pentru personalul Institutului de Speologie, e pentru a răspunde dorinţelor formale atât ale d-voastră, cât şi ale dlui rector).
e) Educarea în laborator, în excursiuni şi exploraţiuni a studenţilor sau a altor persoane iubitoare de ştiinţă şi autorizate de direcţiune.
f) Diriguirea cercetărilor ştiinţifice a licenţiaţilor ce doresc să prepare doctorate sau a învăţaţilor ce voiesc să lucreze în laborator şi care vor fi autorizaţi de direcţiune.
g) Efectuarea oricăror studii ştiinţifice ce direcţiunea va crede necesare pentru a răspunde la misiunea Institutului.
h) Direcţiune va publica un raport anual detailat de mersul instituţiunii, de gestionarea bugetului şi de activitatea ştiinţifică a personalului superior. Raportul, publicat în româneşte şi franţuzeşte, va fi distribuit autorităţilor din ţară şi specialiştilor străini.
III
Fondurile necesare organizării şi funcţionării Institutului.
A) Fondul de înfiinţare. Acest fond va fi remis în întregime în mâna directorului la înfiinţarea Institutului. Directorul îl va gestiona cum gestionează un particular fondul său depus la o bancă. Fondul va fi depus la banca ce o va indica Senatul universitar. Creditul va fi deschis pe numele Institutului de Speologie şi manipulat cu semnătura directorului sau, prin delegaţiune, a subdirectorului. Pentru gestiunea acestui fond, directorul va fi supus controlului administrativ şi financiar. Directorul va prezenta autorităţii competente şi un cont semestrial de gestiune, unul în luna martie pentru semestrul al II-lea şi altul în luna octombrie pentru semestrul I.
Acest fond e destinat să servească la cumpărarea grăbită a colecţiunilor, seriilor de separate şi obiectelor utile Institutului.
Din el se vor suplimenta cheltuieli ce nu s-ar putea acoperi din celelalte fonduri. Va servi, de asemenea, pentru cheltuieli extraordinare, precum aducerea savanţilor străini ca să expună în câteva demonstraţii descoperirile lor etc.
Acest fond se va alimenta din donaţiile statului, comunelor sau a altor autorităţi oficiale, din viramentul sumelor necheltuite din celelalte fonduri, din donaţii particulare etc.
B) Creditul anual va cuprinde sumele necesare:
a) Pentru cheltuielile ce revin în comun celor două institute instalate în aceeaşi clădire.
b) Pentru cheltuielile curente ale Institutului.
c) Pentru exploraţiunile speologice în ţară şi străinătate.
d) Pentru prepararea şi efectuarea excursiunilor ştiinţifice.
e) Pentru publicaţiunile Institutului.
C) Un credit extraordinar de instalare.
Observaţie. Fondul de înfiinţare şi creditul anual trebuie stabilite astfel ca să fie suficiente pentru un institut deja complet instalat şi în plină funcţionare. Aspectul exterior şi luxul interior al Institutului de Zoologie actual ar face să se creadă că acest institut corespunde ipotezei de mai sus. Din nefericire, realitatea e cu totul alta. Amenajamentul interior e făcut numai în vederea lucrărilor histologice şi după nişte norme atât de bizare, încât e greu unui zoologist să lucreze în laboratoarele astfel amenajate şi cu materialul aflător în ele. Trebuie deci executate modificări care să permită oricărui zoologist să lucreze în orice ramură a zoologiei.
Oarecari modificări sunt de prevăzut pentru a separa serviciile celor două institute şi pentru a adapta localul ocupat de Institutul de Speologie acestei specialităţi.
În fine, mult material tehnic lipseşte în parte ori în totalitate. E natural să lipsească materialul speologic (frânghii, material de campament, scări de funie etc.), dar e surprinzător să lipsească materialul curent ce trebuie să existe în oricare laborator de zoologie (microtoame rotative, microscoape mari, o mare parte din sticlărie, furnituri de birou, producte chimice, aparate fotografice etc. etc.). Pentru a pune deci Institutul de Speologie în plină funcţionare, trebuie un credit mai mare decât s-ar putea presupune apriori.
Sunt de prevăzut următoarele cheltuieli principale:
1. Modificarea catedrei din amfiteatru.
2. Cumpărarea unui aparat de proiecţiune cinematografică pentru amfiteatru.
3. Mărirea localului bibliotecii prin transformarea uneia din sălile de lucrări practice (e inutil să existe două identice). Actualmente, cărţile nu încap în vechiul local; nu e deci loc pentru noile achiziţiuni şi pentru biblioteca personală a directorului, care va fi pusă la dispoziţia cercetătorilor.
4. Modificarea mai multor ferestre, care actualmente împiedecă utilizarea bună a microscopului.
5. Instalarea unui laborator fotografic şi a unei săli de poză.
6. Instalarea unei săli de desen.
7. Instalarea catedrelor şi rafturilor pentru biblioteca nouă. Cumpărarea de fişiere pentru a clasa separate.
8. Cumpărarea aparatelor fotografice, microfotografice şi cinematografice ce ne sunt indispensabile.
9. Cumpărarea de sticlării, producte chimice, articole de birou.
10. Pentru memorie: Instalarea unui calorifer pentru încălzirea centrală, pentru care directorul Institutului de Zoologie a cerut deja 250.000 lei, calorifer ce va produce mare economie de combustibil şi o utilizare mai raţională a personalului de serviciu.
IV
Facilităţi de prevăzut pentru funcţionarea Institutului.
1. Cărţi de circulaţie permanente pentru toate căile de comunicaţie terestre, fluviatile şi maritime pentru director, subdirector şi adjunct.
2. Asemenea cărţi, după cererea şi sub responsabilitatea directorului, pentru asistenţi, şef de echipă speologică şi personal subaltern.
3. Bilete de liber parcurs pentru excursiunile ştiinţifice, după cererea directorului şi sub a sa responsabilitate.
4. Autorităţile administrative din ţară şi consulare din străinătate vor fi invitate, la momentul favorabil, să dea tot concursul exploraţiunilor ştiinţifice ale Institutului.
5. Publicaţiunile oficiale, ce directorul va crede interesante pentru Institut, vor fi donate Institutului.
*
*     *
Aceste considerente şi justificări fiind expuse, să-mi daţi voie să prezint aprobării d-voastre pe candidaţii la posturile prevăzute, cu condiţiunile materiale ce se cuvin fiecăruia, de asemenea, şi sumele ce cred necesare pentru fiecare din fondurile enumerate.

 

A. Enumeraţiunea personalului
1. Directorul Institutului de Speologie: Emil Racoviţă.
Salariu. Ca semn de deferenţă pentru colegii săi universitari şi ca probă că se solidarizează cu interesele lor materiale, dl Racoviţă nu primeşte să i se atribuie alt salariu decât cel cuvenit profesorilor titulari ai Facultăţii de Ştiinţe din Cluj.
Numirea sa la Facultatea de Ştiinţe din Paris datează de la 1 noiembrie 1900. Această dată va fi înscrisă în controalele universitare româneşti şi va conta pentru gradaţie şi pensie.
Dl Racoviţă va fi autorizat să verse tezaurului public o sumă egală cu reţinerile, de la 1 Noiembrie 1900 până la 1 Mai 1920, ce le-ar fi vărsat un conferenţiar român.
Numirea dlui Racoviţă va porni de la 1 Mai 1920, dar publicarea decretului va fi făcută cât mai curând.
Dl Racoviţă estimează la 50.000 franci (nu lei) cheltuielile lichidării unei rezidenţe de 30 ani în Franţa şi spesele transportului colecţiunilor, bibliotecii, mobilierului, cât şi costul transportului unei familii de 6 persoane. Aceşti 50.000 franci vor fi creditaţi dlui Racoviţă de guvern, la Paris, cu schimbul studenţesc de 20% (500 lei pentru 400 franci). Dl Racoviţă se obligă să verse suma corespunzătoare în lei la casa publică ce i se va indica.
Un paşaport diplomatic i se va elibera dlui Racoviţă până la stabilirea sa definitivă la Cluj, pentru a evita pierderea de colecţiuni preţioase ce nu pot fi transportate decât în geamantane supravegheate de aproape şi care trebuie sustrase eventualei brutalităţi şi incompetenţe a vameşilor şi a altor agenţi ai forţei publice.
Dl Racoviţă va fi autorizat să angajeze pe timpul şederii sale în Franţa, Decembrie 1919 – Iunie 1920, un secretar plătit cu 600 franci francezi lunar. Acest secretar, dacă va fi bun, va putea fi adus la Cluj ca să ocupe postul de secretar-bibliotecar prevăzut mai jos.
Autoritatea competentă va emite dlui Racoviţă o recomandaţie generală către autorităţile administrative şi consulare, invitând pe aceste autorităţi să uşureze prin toate mijloacele transportarea colecţiilor, bibliotecii, mobilierului, într-un cuvânt, a întregului material din Franţa în România, cât şi călătoriile dlui Racoviţă, a colaboratorilor săi şi a familiilor lor.
Autorităţile competente, atât cele delegate de Consiliul dirigent, cât şi acele delegate de guvernul Vechiului Regat, se vor lega cu dl Racoviţă printr-un contract care să facă obligatorii pentru ambele părţi toate condiţiunile enumerate în acest raport. Dl Racoviţă doreşte, într-adevăr, ca sacrificiile pe care e gata să le facă cu cea mai mare însufleţire pentru cultura neamului, să nu fie zădărnicite prin suprimarea vreunuia din mijloacele de muncă ce crede absolut necesare pentru realizarea programului acceptat de ambele părţi.
Acest contract va fi consfinţit şi printr-un decret regal.
2. Subdirectorul Institutului de Speologie: dr. R. Jeannel. Doctor în ştiinţe şi medicină, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe din Toulouse (Franţa). Un raport asupra titlurilor sale şi o listă a lucrărilor publicate sunt anexate acestui raport.
Dr. Jeannel va fi angajat cu un contract special, valabil pe cinci ani, la a căror expirare contractul sau se va reînnoi anual prin tacită reconducţiune, sau i se va pune capăt prin preaviz de un an.
Acest contract va conţine, pe lângă clauzele admise de guvernele român şi francez pentru angajarea profesorilor universitari şi de liceu francezi, şi punctele următoare:
Dr. Jeannel va primi un salariu, în franci, cel puţin egal cu dublul salariului său actual francez (125.000 franci pe an), adică cel puţin 25.000 franci. În cazul că se vor numi în cursul anului 1920 conferenţiari francezi la universităţile române cu salarii mai mari de 25.000 franci, i se va atribui d-rului Jeannel un salariu egal cu cel mai ridicat.
Dr. Jeannel va primi cel puţin 15.000 franci ca spese de mutare din Franţa şi cel mult spesele maxime atribuite celorlalţi profesori francezi angajaţi la universităţile române.
Dr. Jeannel va fi numit pe ziua de 1 August 1920.
La expirarea celor 5 ani prevăzuţi de contract şi dacă nici una din părţi nu va denunţa contractul, i se va atribui d-rului Jeannel salariul dublu în franci de profesor universitar titular la facultăţile franceze din provincie.
În caz când dr. Jeannel s-ar stabili definitiv în ţară, drepturile sale de pensie vor fi recunoscute ca începând de la 1 Octombrie 1919 şi reţinerile vor începe în ziua când ambele părţi vor decide stabilirea definitivă a d-rului Jeannel în ţară.
Dr. Jeannel va primi o indemnizaţie de transferare de 15.000 franci în cazul când va părăsi ţara.
3. Adjunctul: Dr. C. Ionescu. Doctor în ştiinţe din Jena, conferenţiar la Iaşi, suplinid pe dl profesor Bujor, preşedintele Senatului.
Dr. Ionescu va primi leafa de conferenţiar însărcinat şi cu lucrările practice, plus gradaţiile reglementare, adică 700 + 400+ 150 = 1.250 lei plus gradaţiile, pe lună.
Cheltuielile de strămutare cu întreaga familie sunt pe seama guvernului.
Dna Tereza Ionescu, institutoare, va primi un post cel puţin echivalent cu cel ce ocupă la Iaşi. Titlurile sale şcolare şi de serviciu mă îndreptăţesc să cer pentru ea direcţiunea unei şcoli primare.
Indemnizaţia de locuinţă va fi cel puţin echivalentă cu chiria reală plătită de soţii Ionescu.
4-6. Trei asistenţi cu 390 + 400 = 790 lei pe lună.
7. Un secretar-bibliotecar cu 465 + 400 = 865 lei pe lună.
8. Un desenator-fotograf cu 465 + 400 = 865 lei pe lună.
9. Un preparator entomologist cu 300 plus scumpetea lei pe lună.
10. Un şef de echipă speologică cu 300 plus scumpetea lei pe lună.
11-13. Trei servitori cu 120 + 273 = 393 lei pe lună.

 

Dispoziţii generale relative la înaintarea personalului
Recrutarea personalului institutelor ştiinţifice prezintă mari greutăţi. Formarea unui personal competent, specializa şi apt a-şi împlini toată misiunea sa cere ani de zile; vorbind din punct de vedere financiar, putem zice că această educare costă pe Stat multe parale. Dacă funcţionarii superiori ai unei asemenea instituţii sunt relativ tineri, un funcţionar inferior, cu toate că a devenit eventual un specialist de mare valoare, nu poate să-şi vadă situaţia ameliorată decât prin numire la un loc vacant în alt institut altfel specializat. De aici rezultă o părăduire de bani publici şi o procedare absurdă şi dăunătoare în cel mai mare grad ştiinţei. Pentru a da o soluţiune raţională acestei chestii e uşor; e suficient să nu se confunde gradele ierarhiei administrative cu funcţia sau, cu alte cuvinte, să se admită înaintarea pe loc, schimbarea de grad fără schimbarea de funcţie. Aşa au procedat multe ţări străine; la un moment dat, laboratorul maritim din Helgoland avea cinci funcţionari, un director, doi subdirectori şi doi asistenţi, toţi cinci profesori universitari.
Cer, deci, ca pentru funcţionarii Institutului de Speologie să se practice regula înaintării pe loc pentru cei merituoşi, ce ar dori să rămână  în posturile lor inferioare.

 

Dispoziţii tranzitorii relative la numirea funcţionarilor Institutului de Speologie
Lefurile celor 13 funcţionari ai Institutului se vor înscrie în buget cât mai curând.
Dl Racoviţă, preferând să muncească singur decât să propună aprobării d-voastră oameni necalificaţi, îşi rezervă dreptul de a nu prezenta candidaţi la posturile ce vor rămâne vacante în Mai 1920 decât atunci când va găsi tineri oferind toate garanţiile de capacitate şi zel.
Sumele bugetare votate pentru lefurile posturilor neocupate se vor vărsa în fondul permanent de înfiinţare.

 

B. Enumeraţiunea fondurilor Institutului
1. Un fond permanent de înfiinţare de 100.000 lei.
Acest fond va solda multe cumpărături în străinătate; pe de altă parte, valuta poate să devină şi mai defavorabilă. Prin urmare, direcţiunea Institutului îşi rezervă dreptul de a solita suplimentarea în caz de insuficienţă.
2. Un credit anual de 50.000 lei, cu acelaşi observaţii ca mai sus.
3. Un fond extraordinar de instalaţiune de:
100.000 franci pentru înzestrarea laboratorului cu material cumpărat din străinătate;
100.000 lei pentru modificările de instalaţie şi cumpărături de făcut în ţară.
*
*     *
Terminând, vă rog, dle şef de Resort, să daţi voie recunoştinţei mele să se manifeste măcar în parte prin povestirea următoarelor fapte.
M. S. Regele, pus de dl dr. Vaida-Voevod în cunoştinţa acestui proiect, a binevoit a-l aproba, declarând că trebuie satisfăcute dorinţele mele.
Primul contact cu Ardealul dezrobit l-am avut în ministerul dlui Vaida-Voevod la Paris; binevoitoarea şi afectuoasa sa primire nu se pot asemăna decât cu cea ce mi-aţi făcut-o în ministerul d-voastră din Cluj. Viul interes ce aţi arătat amândoi pentru proiectul meu s-a manifestat prin lungi dezbateri, încât mulţumită sfaturilor d-voastre, din proiectul primitiv, cam teoretic, a ieşit programul practic de mai sus, a rezultat crearea unei instituţiuni noi ca scop, noi ca mijloace şi noi ca organizare, un concept de oameni de acţiune ce nu se sfiiesc a face ce încă n-a fost şi de a merge tot înainte, deprinşi să fie în frunte în orice loc.
Institutul de Speologie naşte deci sub steaua a două nume iubite de români. E o unealtă şi bună, şi îndemânatică, şi uşor perfectibilă. De se va făuri cu ea ceea ce doreşte Consiliul dirigent, spre d-voastre trebuie mai ales să se îndrepte mulţumirile iubitorilor de ştiinţă; de va da greş, e că meşterul nu a fost destoinic şi singur îmi voi trage păcatul.
Primiţi, vă rog, dle şef de Resort, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni şi a adâncului meu devotament.
Cluj, la 14 Decembrie 1919
Emil G. Racoviţă
S-a aprobat în şedinţa din 17 Decembrie 1919 a Consiliului dirigent.
Cluj, 18 Decembrie 1919
Dr. Valeriu Branişte, şeful Resortului
(L. S.)
MONITORUL  OFICIAL
No. 86 de Marţi, 20 Iulie 1920, paginile 3011-3015
Ministerul cultelor şi instrucţiunii
____
Ferdinand I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României.
La toţi de faţă şi viitori, sănătate.
Corpurile legiuitoare votând şi adoptând, Noi sancţionăm cele ce urmează:

 

LEGE
privitoare la crearea unui Institut de Speologie la Universitatea din Cluj

 

Art. 1. – Pe lângă Universitatea din Cluj, şi făcând parte integrantă din ea, se înfiinţează un Institut de speologie având ca scop: studiul general al domeniului subteran şi facerea de cercetări ştiinţifice şi aplicate în această ramură a ştiinţelor naturale.
Art. 2. – Direcţiunea acestui Institut este încredinţată dlui dr. Emil Racoviţă, care va avea rangul, drepturile şi atribuţiunile unui profesor universitar. D-sa va organiza şi instala institutul, va propune numirea personalului ştiinţific şi administrativ şi va alcătui bugetele anuale de personal şi material. De asemenea, va alcătui programul de studii, cercetări şi explorări şi va conduce punerea sa în aplicare.
Directorul are conducerea ştiinţifică şi administrativă a institutului, el este şeful întregului personal şi distribuie fiecăruia lucrările, după cum crede de cuviinţă.
Art. 3. – Exploatarea sub orice formă a grotelor nu se va putea face ori continua de la punerea în aplicare a acestei legi, decât cu avizul Institutului de Speologie.
Art. 4. – Contractul aci anexat, încheiat între Şeful resortului de culte şi instrucţiune publică din Cluj şi dl dr. Emil Racoviţă, împrotocolat la Resortul cultelor şi instrucţiunii publice sun No. 23.566/919 şi aprobat de Consiliul dirigent al Transilvaniei, în şedinţa sa din 17 Decembrie 1919, face parte integrantă din prezenta lege şi are putere obligatorie pentru ambele părţi contractante.
Orice dispoziţiune contrarie, întrucât priveşte aplicarea acestui contract, rămâne neaplicabilă.
Această lege, dimpreună cu contractul la dânsa anexat, s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa de la 26 Februarie anul 1920 şi s-a adoptat cu majoritate de voturi una sută şaptezeci şi opt, contra cinci.
Preşedinte, N. Iorga                                                             Secretar, Teodosiu Bârcă
(L. S. A. D.)
Această lege, dimpreună cu contractul la dânsa anexat, s-a votat de Senat în şedinţa de la 10 Martie anul 1920 şi s-a adoptat cu majoritate de una sută două voturi, contra două.
Preşedinte, P. Bujor                                                          Secretar, N. Trandafirescu
(L. S. S.)

 

CONTRACT
încheiat între dr. Valeriu Branişte, Şeful resortului de culte şi instrucţiune publică, locuitor în Cluj, şi între dr. Emil Racoviţă, profesor universitar, locuitor în Paris, referitor la crearea Institutului de Speologie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj.
1. Dr. Valeriu Branişte declară că, la propunerea resortului de culte şi instrucţiune publică, Consiliul dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, în şedinţa sa din 17 Decembrie 1919, a hotărât sa creeze, ca serviciu independent al Facultăţii de Ştiinţe la Universitatea din Cluj, un institut de speologie căruia să-i dea caracterul unui institut de cercetări de ştiinţă pură şi aplicată, cu observarea că nici institutul, nici personalul nu vor avea rolul şi obligaţiunile celorlalte servicii destinate învăţământului clasic şi preparării licenţelor în ştiinţe. Declară că Consiliul dirigent primeşte în întregime condiţiunile puse de profesorul universitar dr. Emil Racoviţă, cuprinse în memoriul împrotocolat la resortul cultelor şi instrucţiunii publice sub No. 23.566/919 şi alăturat la acest contract, asigurând prin buget sumele necesare atât cu privire la fondarea şi susţinerea institutului, cât şi referitor la retribuţiunea personalului, care se va angaja în condiţiunile specificate în memoriu (sub punctul 2 şi 3 lit. A).
În şedinţa din 17 Decembrie 1919, Consiliul dirigent a votat ca fond permanent de înfiinţare 100.000 lei, două fonduri extraordinare de instalaţiuni, unul de 100.000 lei şi altul de 100.000 franci, şi un credit anual de 50.000 lei.
Angajează pe viaţă ca director al Institutului de Speologie pe profesorul universitar dr. Emil Racoviţă, precum şi personalul institutului în condiţiunile cuprinse în memoriu.
Însărcinează totodată pe dl dr. Emil Racoviţă să prezinte această hotărâre a Consiliului dirigent spre aprobare atât dlui ministru-preşedinte dr. Alexandru Vaida-Voevod, cât şi dlui ministru de culte Ioan Borcea din Bucureşti.
2. Dr. Emil Racoviţă, profesor universitar, locuitor la Paris, primeşte postul de director al Institutului de Speologie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj şi se angajează să îndeplinească toate condiţiunile şi lucrările arătate în memoriul alăturat şi în contractul de faţă.
Acest contract, împreună cu memoriul alăturat, se redactează în două exemplare, dintre care unul se păstrează la Resortul de culte şi instrucţiune publică, iar celălalt se predă profesorului universitar dr. Emil Racoviţă.
Cluj, la 18 Decembrie 1919

 

                       Dr. Valeriu Branişte                                                     Emil G. Racoviţă
Şeful resortului de culte şi instrucţiune publică,

 

                    Dr. Alexandru Vaida-Voevod                                                I. Borcea

 

Acest contract dimpreună cu legea s-a votat de Adunarea deputaţilor, în şedinţa de la 26 Februarie anul 1920, şi s-a adoptat cu majoritate de una sută şaptezeci şi opt voturi, contra cinci.
Preşedinte, N. Iorga                                                             Secretar, Teodosiu Bârcă
(L. S. A. D.)

 

Acest contract, dimpreună cu legea, s-a votat de Senat în şedinţa de la 10 Martie anul 1920 şi s-a adoptat cu majoritate de una sută două voturi, contra două.
Preşedinte, P. Bujor                                                          Secretar, N. Trandafirescu
(L. S. S.)

 

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 26 Aprilie 1920
                                                                                                  FERDINAND
(L. S. St.)
Ministrul cultelor şi instrucţiunii,                                              Ministru de justiţie,
P. P. Negulescu                                                           M. B. Cantacuzino
No. 19.11.

1 Prezentată Adunării deputaţilor.

 

Transcriere şi adaptare: Gheorghe Racoviţă